Un câmp de floarea-soarelui de-aș fi, Hipnotic, m-aș întoarce după tine Când tu cu nonșalanță te-ai roti Prin universul meu cum îți convine. Sau, poate, dac-aș fi regina-nopții, Când vise mi-ai așterne peste pleoape Aș mulțumi c-așa de blânzi mi-s sorții Și treaz aș sta cât tu îmi ești aproape. Ori pe vreun lac dacă aș fi un nufăr, Iar tu-nsetată ai sorbi din apă, M-aș rupe și m-aș da, fără să sufăr, Cadou în palma ta când se adapă. Un trandafir în mijlocul grădinii De-aș fi, parfumu-mi suav să te-amețească, De m-ai culege, mi-aș tăia toți spinii, Ca nu cumva, de drag, să te rănească. Dar nu sunt decât om, și-atunci iubirea Ce-ți port e mult peste acestea toate, Și-n orice floare ai să vezi uimirea Că să iubească-așa de mult nu poate!
sâmbătă, 31 mai 2025