oameni turbaţi aleargă în neştire cu ochii sinucişi în noaptea asta moartă iar luna neputincioasă s-a sinucis şi ea de anxietăţile oamenilor ce nu pot fi limpezite în ceara clocotită a nopţii s-a stins fiecare stea a rămas doar un cer ce-n plânsul fiecărui om îşi aşterne durerea a rămas un vânt profetic venind haotic din toate părţile făcându-ne să ne simţim stingheri între noi un vănt apocaliptic ce ne va aduce explozii la suprafeţe de pământ locuite de ţărani fericiţi dar nu! e vântul plămăditor ce din ţărâna lui ies disperări ce-au hibernat în hăurile minţilor noastre iar noi vom muri cu ţoţii, nimic nu va mai trăi totul va fi orb, iar orbul va fi mort nu ne va rămâne altceva decât să ne sinucidem în disperările noastre în ploaia asta profetică ce-anunţă topirea absolută a materiei ne vom prăbuşi noi, noi păgânii mercantili iar la sfârşit nu va rămâne decât un întuneric total ce se plimbă peste cadravrele noastre fantomatic
sâmbătă, 31 mai 2025