Un mit de dragoste

Mă simt acum ca într-o altă lume,
Departe fiind de tine, nu-nțeleg
De ce durerea asta ce m-apasă,
O simt ca pe-o plăcere ce-o aștept.

Te rog să n-amintești nimic despre mine,
Te rog iluzia să nu-mi strivești,
De fapt durerea ce o port în mine
Îmi dă puterea să mă regăsesc
Din nou în lacrimi adolescentine.

Mă simt și-acum ca și atunci
Copila ce pășește-n lume
Cu gândul de a nu greși
Și de a face totul bine.

Alerg după-o iluzie și-atât
Și gândul că-i doar o iluzie mă doare,
Iartă-mă dacă am greșit sperând,
Dar eu mai cred în clipa viitoare
Și în absolut.

Nu-ți cer nimic, decât să nu distrugi
Aureola ce în jur ți-am pus,
Ca pe-un obiect te-am folosit
Creând din ființa ta,

Un mit de dragoste, și-atât!