Un strop de primăvară

- A mai rămas un strop de primăvară
Şi nu mai ştiu cum să-l împart la doi,
Că anotimpul ăsta-i ca o gară,
Ajunge-un tren şi pleacă înapoi

Lăsând în urmă câte-un strop de ploaie
Şi câte-un cer desprins din curcubeu,
Un liliac albastru şi noroaie,
Magnolii albe în infernul meu.

Un strop de primăvară mai rămâne
Pe un peron printre salcâmii goi,
Să-l împărţim, iubito, să-şi amâne
Plecarea anotimpul pentru noi!

- Un decalog ne-ar fi indispensabil,
Să-mi juri când vii c-o să-l respecţi şi tu,
Vom scrie-acest destin inseparabil
Pe flori de câmp. Eu nu-ţi pot spune nu,

Aşa cum tu nu-mi poţi vorbi de teamă,
Când ochii mei coboară şi-apoi tac...
Dar n-auzi oare vântul cum te cheamă
Cu vocea mea pe-o margine de lac?

Azi am legat la ochi privighetoarea
Să nu-mi mai vadă lacrima curgând
Şi-am scris porunca dragostei pe floarea
Ce ţi-o trimit. Sper s-o primeşti curând.

Ioan Grigoraș & Liliana Trif