Undeva, cândva, poate în alt univers întâmplător, ni se vor întâlni pașii în mers pentru o scurtă clipă, pentru un scurt ecou al acestei iubiri ce se stinge în noi. Și câtă tristețe rămâne într-o clipă pentru această mare și tragică risipă... Undeva, cândva, de ne va fi soroc poate în altă viață și cu mai mult noroc, Iubirea noastră ascunsă de-a timpului aripă Ne va ieși înainte, de ne va fi sortită Și împiedicați de vraja iubirii adevărate O vom opri o clipă în ale noastre brațe. Și fie cât de scurtă această întâlnire Străină eu de tine și tu străin de mine, O palidă amintire, ecoul să ne aducă Din resturile arse, iubirea renăscută. Că nu-i nimic mai tragic și mai pustiitor Decât să treci prin viață lipsit de-al ei fior. Că veșnic nu-i orgoliul, nici visele deșarte, Doar singură iubirea, în viață n-are moarte! Undeva, cândva, dacă va vrea destinul Rătăcitori prin stele, iubirea noastră, chinul Îl va opri o clipă, ca preț de un sărut Și vom lăsa uitării tot ce ne-a despărțit.... 10.02.2019
sâmbătă, 31 mai 2025