În fiecare gest pe care-l faci îţi văd îndemânarea ... şi mă provoci În draci, ţi-aş arăta că ştiu şi eu cărarea, dar nu pot pentru ca să poci să-ţi umilesc talentul Prefac atunci ardentul în păcat, mascat, îmi pun pe creier un ciorap şi te ignor... În plin sevraj de fiţe, chit că mi-e dor să-mi mai serveşti chichiţe, mă dau alambicat Nu sunt un tonomat, să mă citeşti la bunul plac, sau să-ţi răsfăţ o stare şi nu mă scuz, durerea ia-o ca atare Pe noi culoare, fă un efort, suportă-mă, sunt mare, posibil să mai cresc şi sincer te iubesc, în felul meu, ... chiar dacă nu mereu