Va veni o zi

Veni-va o zi

Veni-va o zi când fi-vei iubit,
aşa, precum ar fi o simplă trebuinţă
şi va veni o zi, cu-atâta uşurinţă,
când cerul dă cu voie,
doar cât ai tu nevoie
şi cât ţi-e potrivit.

Aprinsă-i privirea şi chipul vrăjit,
nici vis n-a găsi, în nopțile sale,
iar vorbele spuse în şoapte domoale,
atunci vor părea, un cântec de-amor,
uita-va că este umil muritor,
ce-n viaţă trăieşte să fie iubit.

Veni-va o zi, printre alte, de mai,
când larg fi-va poarta deschisă,
cu litere noi, povestea ce-i scrisă,
va curge ca apa, sclipire de val
pe drumul cetății, spre turnul oval,
în care iubirii un geamăn erai.