În tabloul nocturn, e un tropot intens Și-un vacarm de Infern în coșmarul ajuns La hotarul din vis ce se vrea nepătruns De copite ce fac Paradisul nonsens. E o zbatere-n el: inorogi decăzuți Își cambrează mândrii și nechează spre cer Vagi litanii, c-un glas ruginit ca un fier Din cuvinte-pumnal ce-au uitat de virtuți. Tropotesc prin coșmar spre hotarul de vis Cu speranța că-n el își vor descoperi Ce-au avut, ce erau și doresc a mai fi Când, în zori, vor avea fostul drum redeschis. Au neliniști în ochi și-n sălbatic alai Adâncesc urme noi în tărâmul arid Ce se termină brusc la picioare de zid Cu o latură-n Iad și o alta în Rai.
sâmbătă, 31 mai 2025