Un vals frumos și-o rochie de stele Sunt tot ce simt în gândurile mele Când se opreste ceasul în surâsul Din clipa soră bună cu apusul... Îmi trece tot mai des pe la ureche Un susur de vioară si-n pereche Cu clape de pian ce-s mângâiate Mă fac să-mi legăn pletele pe spate... Nici voalul rochiei ce-o port de-o vreme Nu mai stă fix pe șolduri...a mă teme De pașii puși pe vârfuri ca să zboare Ar fi dovada că apusul doare. Dar nu-i așa...pas după pas, în vals, Cu viața mă învârt și tot ce-i fals Dispare ca să pot cu adevărul Să-mi strâng în stele sclipitoare părul!