a fost un timp când Bucureștii seduși de firavul cizmar păreau secați intern de bestii ce sânge sorb involuntar a fost un timp de agonie când se dansa un vals în doi interpretat de- o datorie cu trup și suflete din noi a fost un timp de măreție cu ocne dure și canale săpate-n trupul României de șiruri lungi de haimanale a fost o epocă de aur născută-n somnul pasiuni ce drept strager avea balaur legat de poarta rațiunii a fost... dar uite nu mai este nimic din trista letargie o altă sclipuim poveste cu farsă-n rol de tragedie iar valsul nu se mai termină dansat de cuplu nou de hoți cu melodie clandestină și achitată tot de toți... PS indeferent de sunt în țară sau ești demult în begenie în străchini calc a căta oară și eu și biata Românie
sâmbătă, 31 mai 2025