Vânare de vânt

Cineva
Zicea odatǎ,
Ciupind corzile în cânt,
Tot ce e pe lumea asta
E o ,,vânare de vânt”.
Şi-ar mai fi ceva
De spus,
Chiar acum
Şi dintr-o datי
Ce nu e prezent
Cu noi,
Poate fi şi numǎrat?
Aşa cǎ
Mi-am zis
Curat:
,,Mai citeşte,
Şi ajungi un înţelept”.
Însǎ viaţa asta, iatǎ,
Imediat m-a contrazis,
Sfǎtuindu-mǎ îndatǎ 
Sǎ nu mǎ-ncânt,
Cǎ şi-nţelepciunea
Este
Tot o vânare de vânt.
Am râs,
Am plâns,
Cu vin m-am îmbǎtat
Şi,
Când m-am trezit constrâns
De un ciudat avânt,
Uşor şi iute am aflat
Cǎ lucrul ǎsta este
Aceeaşi vânare de vânt.