Venim, venim speranță

Venim, venim speranță
...
Venim în viaţă arbori,
cu trunchi frumos şi tânăr
şi-apoi, murim ca frunze,
ce mai umbresc pământul
doar în căderi, cu vântul,
cu chip pictat pe pânze,
cu zâmbete-ntr-un cufăr
şi peste inimi, flori.
...
Ne-or mai striga pe nume,
ecourile nopţii,
pe-un petec de lumină,
emoţii rătăcite
sau florile-nflorite,
ce cresc cu rădăcină,
dintr-o poveste-a sorţii
spusă-ntr-un fel anume.
...
Venim în zi, romanţă
cântată pe o scenă,
venim  în nopţi albastre,
pe ape, ciob de lună,
ce scutură-n furtună,
emoţiile noastre,
trăite-n vis, pe pernă,
Venim, venim speranţă.