Verde, Doamne...

Verde, Doamne, fă- mă verde,
Lumina din cer mă vede
Și simt seva Ta divină…
Sufletul meu Ți se-nchină!

Verde, verde, verde, verde…
Pajiștile noastre-Ai crede
Că-s udate-n rătăcire
De uscata omenire?

Verdelui veșnic de brad
Milă-i este că eu ard
Vreascurile lacrimilor
Din durerea patimilor.

Verdele păcii din suflet
Acoperă fiece urlet,
Suferința strânsă-n spume
Se întinde peste lume…

Verde, Doamne, verde sunt,
Știu că viața pe Pământ
Este trecere de-o clipă
Și din ea facem risipă!