De nu ar fi melancolie, Sensibil sufletul n-ar fi N-aș stărui să dau de tine, Prin visul meu... de nu te-aș știi. Prin lumea acesta fără tine Eu pașii încă-i rătăcesc Nu pot s-ascund nimic din mine Când încă cred că te iubesc. Cum toamna frunza-i ruginie La fel mi-e sufletul acum, Căci tot amarul strâns în mine Va fi o jertfă pe-al meu drum. Se adună ani, se adună clipe Nu le rețin, chiar de aș vrea Și las viața să mă plimbe Departe de privirea ta.