Viaţa

Nu te-ntreb de unde vii,
Nu te-ntreb nici unde pleci,
Nu te-ntreb de-ai să revii,
Nu te-ntreb de-o să mai treci.

Nu pleca în graba mare,
Nici nu sta mai mult c-un ceas,
Nu te-aşterne la picioare,
Nici nu-mi spune „Bun rămas.”

Nu îmi da comori ascunse,
Nici să nu mă păgubeşti,
Nu-mi lăsa iluzii strânse,
Dar nici vise ca-n poveşti.

Eu îţi cer atâta, viaţă:
Să-mi aduci doar ce-i al meu
Şi să-mi dai atâta aţă
Cât îmi lasă Dumnezeu.