Trăim intens o epocă şocantă; suntem savanţi, şi diavoli, şi cobai, iar Dumnezeu pe ultima turnantă ne vrea şi sfinţi, şi călăreţi, şi cai! Nimic nu mai opreşte lunecarea pe toboganul marelui desfrâu când muntele se-amestecă cu marea şi omenirea nu mai are frâu... Să ne urcăm în limuzina rece şi să-nchinăm paharul rubiniu, că viaţa-i vis şi tot ca visul trece, iar omul doar o dată este viu! Clonează, Doamne, înc-o dată cerul şi dă-ne Nemurirea şi-Adevărul!