Eu n-am avut curaj să-nfrunt al vieţii val. Atunci când mi-era greu, mă retrăgeam la mal. Clepsidre de nisip se scurg în urma mea. Nu pot să ridic zid între a fi şi-a vrea. Răspunsuri la-ntrebări ce nu le-am pus vreodată, Apar de nicăieri, despre destin şi soartă. Cărări întortocheate, poteci ce coborau Le-am cam lăsat în spate, mereu mă doborau. E viaţa ca o plajă şi urme laşi pe ea. Nimic nu mai contează când e trăirea ta. Mai lasă totuşi gândul să creadă în ceva, În lumea paralelă în care vei pleca.
sâmbătă, 31 mai 2025