Sunt vinovat, iubito, recunosc, Ți-o spun cerând în ochii-ți îndurare, În apăsarea buzelor iertare, Și-n suflet doar căldura ce-o cunosc. E-o vină veche, nu e trecătoare, Nu-i foc de paie și nicicând n-aș vrea Să plece, să se schimbe vina mea Și să-mi devină alta, mult mai mare. De poți, mă iartă, spune-mi cum să fac Să pot cu ea în mine să trăiesc! În fața ta, nu pot să mă prefac. S-o recunosc și s-o mărturisesc? De-o-mpart cu tine, oare, te împac Având aceeași vină? Te iubesc.