Vine noaptea

Vine noaptea încărcată
de după un colț de casă
sub picioarele-i apasă
strada lungă, ordonată.

Fug copiii peste dale
parcă ar fugi de râie
scăpărându-le-n călcâie
gândurile mele pale.

S-a golit întreaga stradă
de potăi și de pisici
numai eu mai stau pe-aici
oferindu-mă drept pradă.

Mi-a suflat noaptea în spate
gâfâind și ea speriată:
n-ai văzut cumva o fată
cu privirile furate?

Am rămas tăcut de-ndată
rezemând un colț de casă
i-am răspuns că nu-mi mai pasă;
pleacă noaptea încărcată.