- Lasă-mi fereastra de la sân deschisă Cât să colind în noaptea asta lungă La pieptul tău, mi-e gura prea încinsă Și iarna-ntreagă n-o să ne ajungă Să punem fantezia pe jăratec. Vino la joc, iubito, despletită, Sub trupul tău creol fă-mă ostatec Că n-am să mor din dragoste rănită, Vreau să-nflorim în așternutul verde Ca doi măslini ce-și împletesc destinul, Doar focu-n șemineu să ne dezmierde Când în eter va plânge baldachinul. - Păstrează-mi locul cald chiar dacă ninge Şi poduri peste munţii albi de gheaţă Voi înălţa, nimic nu poate-nvinge Chemarea ta. O să mă-ntorc la viaţă Prin trupul meu vor trece înc-odată Sălbatici cai de foc ai pasiunii, Iar tu pe pielea mea de ciocolată Vei scrijelii versetul rugăciunii Ce ne aruncă-n rai sau în infernul Acestor ierni când ninge peste sânii Aprinşi de dor. De s-ar schimba guvernul, Noi nu am şti, decât alintul mâinii. Ioan Grigoraș & Liliana Trif