VIS POLAR de Marian Florentin Ursu * Dinspre tine zorii se ivesc, Se-ntâlnesc în mare taină cu ninsoarea, Între mit și nordul pământesc, Cerbii tăi mai iau în coarne depărtarea Doamnă, diminețile tresar, Ieri fugeai încă desculță spre o ceață, Încălzește-mă c-un vis polar, Eu sunt singurul atlant lăsat în viață ! Doamnă, niște duhuri tac în noi Când tu încă te pliezi pe orizonturi Și-mi trimiți scrisorile-napoi Dintr-o țară scufundată prin fiorduri Doamnă, depărtarea fierbe-n larg, Albatroșii se rotesc pe-o mare lină, Eu sunt spânzuratul de catarg, Peste insula aceasta preapuțină ...