Vise noi

Mi-au plecat în nopți albastre
Visele să fie vise
Și-n luminile de astre
Sunt cuprinse și înscrise.

Fremătând în depărtare
C-orice seară se adună
Parcă-ar da o întrebare
Clipocelilor de Lună.

Le ascult s-aud ce spune
Fiecare dintre ele
Însă văd doar ca pe strune
Cum se șterg din ceruri stele.

Undeva căzând aproape
Să-nflorească liniștite
Aprinzându-se pe ape
Flori de nuferi răstignite.

Zorii când desfac bujorii
Ca un fluture zănatic
Îmi adun din centrul florii
Lacom aurul sălbatic.

Ca din el să bat monete
Cu aversuri și reversuri
Pe o parte în momente,
Pe-alta - dorurile-n versuri.

Serii ca neînțeleptul
Să-i dau banii în colinde
Ca să cumpăr iar acceptul
Stele noi de a-mi aprinde.
Victor Bragagiu