Mă muşcă gândurile infernale Ca pe o pradă veşnic hăituită, Şi-n infinite rituri siderale Revin la viaţa mea dezamorţită. Din amintiri mai scot câteva neguri Ucigătoare lame-a fanteziei, Sub pleoape mai clădesc câteva diguri S-oprească lacrimile poeziei. Te caut prin petalele de roze, Sau prin parfumuri noi de garofiţe, Te strig, dar vocea-mi este sub hipnoze Şi zace fără suflu-n albăstriţe. Mă plimb pe filele din calendare, Prin dorurile frânte, regăsite, Şi ostenit de-atâta căutare Mă odihnesc pe clipe hămesite. Într-un târziu, adorm pe fruntea mării Când faru-aprins de tine îmi vorbeşte, Visez cum răsuflarea primăverii Prin florile din ochii mei priveşte. Purtând surâs pe aripi de căinţă Tu te răsfeţi pe valuri opaline Şi-n visul meu supranumit dorinţă Mă-mbrăţişezi cu braţe angeline.
sâmbătă, 31 mai 2025