Visul nopților albastre ... Dincolo de toți și toate Suntem noi, cu ale noastre, Visul nopților albastre Peste-ntinderi nesfârșite, Pe sub luna care bate În fereștile-adormite! Suntem iubito, amândoi Călătorii unui vis, Începând de pe Tanis, Planeta noastră de departe Suntem noi iubito, noi, Dincolo de toți și toate! ... Noi am coborât de mult De când am plecat din stele În lumea celor efemere Și-n cartea nopților albastre Cartea fără de-nceput, Suntem noi, cu ale noastre! ... Îmi amintesc de noi, atunci, De când nu plecasem încă, Cum priveam bolta adîncă, Și se năștea-n visele noastre, În somnul liniștit, de prunci, Visul nopților albastre! ... Cum mai zburam noi, pe Tanis, În nopțile pline de vise, Cu aripile larg deschise, Două suflete-adormite, Două suflete-ntr-un vis, Peste-ntinderi nesfârșite! ... Și-acum, în viața trecătoare, Am coborât amândoi Și suntem noi iubito, noi, De pe planeta de departe, Suflete ce vor să zboare Pe sub luna care bate! ... Ți-aduci aminte, Asinor, De-ntâia noastră primăvară, Cum strălucea luna afară Când noaptea era pe sfîrșite Și cum bătea ușor, ușor, În fereștile-adormite? ... În fereștile-adormite Pe sub luna care bate Peste-ntinderi nesfârșite, Visul nopților albastre Suntem noi, cu ale noastre, Dincolo de toți și toate!
sâmbătă, 31 mai 2025