ai dezgropat un craniu bătrân şi un mort tânăr ai descărnat ai luat de la morgă un ficat un plămân şi un ochi cu cataractă ciroză cancer și urechea lui Van Gogh ți-am adus eu pe caii roz ai lui Gauguin le-ai împachetat într-o valiză și m-ai exilat să agonizez în insula asta unde moneda mea nu e cotată la casa lor de schimb valutar Neplătind factura la luceferi voi orbi în flacără desfundă-mi canalele mânecii înfundate cu lut nu-i vina mea că n-a pus antioxidanți olarul când m-a învârtit pe roată desfundă-mi canalele mânecii pană nu se topește ceara picioarelor de scaun și voi rămane spânzurat cu dragostea și diavoli pe mine zorzoane mă trezesc înainte să înoate sirena în căderea mea de pace sunt transpirat din vis până la cuvinte te târăsc te arunc în cadă şi îmi spăl sufletul cu tine să nu-l stoarcem te rog chiar dacă mai curge o lacrimă o lumină un zâmbet o grimasă mai bine îl agăţ în cuvintele tale deasupra ceştii să picure în cafea să se zvânte în fumul de ţigară