Voi fi iubire... Doamne Bun, mai dă-mi o brumă de noroc, Și-o mână de ajutor, că-s anii grei, M-am strecurat subtil prin ani de foc... Că viața nu-ți oferă doar ce vrei. Mi-am pus speranțe în vârsta ce o am, Atent să nu greșesc ca-n tinerețe, Să mă respect, căci deseori cedam... Și nu-mi pasa deloc de batrânețe. Mi-aș dori mai multă înțelepciune, Mai des să-mi fie aproape Tatăl meu, Acum când vârsta trece să adune Sacii umpluți cu trudă, cărați cu greu. Mi-e gândul plin de sevă și trăire, Nicicând nu voi renunța să mai doresc, Inima-și cere dreptul la iubire... Și nu-i păcat că-n dragoste iubesc! În mintea mea revin și gânduri triste Și provocari, ce-n mine se-ntâlnesc, Dar am să-mi rog conștiința să reziste... Și voi fi iubire, cât am să trăiesc! Autor: Gabriel Stănciulescu
sâmbătă, 14 iunie 2025