VOI SUFERIȚI

Nefericiților, voi sunteți triști,
Voi nici măcar nu îndrăzniți,
De frica de a nu greși;
Voi nici nu vă îndragostiti,
De frica de a nu iubi;
Voi nici măcar nu mai trăiți,
De frica de a nu muri.

Nefericiților voi suferiți!

Nefericiților voi vă ascundeți
De parcă sunteți vinovați;
Și poate că așa și sunteți,
De vreme ce vă apărați.

Nefericiților, voi nici măcar nu plângeți,
De teama de-a nu suferi,
Și tot organizându-vă viața,
Ajungeți pân-la urmă a muri.
Ați și murit pe jumătate,
Și, între agonie și sublim,
La viață-ați renunțat, pe ne-ncercate.
Nefericiților voi suferiți!