Pe aripi de zări, uneori, sau, poate, pe-un nor călător, apar, producându-mi fiori, imagini c-un vultur în zbor. E-același, puternic și trist, plutind liniștit pe un cer pictat ireal de-un artist, al artei umil mesager. Își poartă misterul tăcut și pare un vultur de foc atunci când, pe cer apărut, îi face doar Soarelui loc. Îmi pare din timpuri desprins, contrast între piatră și lut, stăpân peste-un cer necuprins sub care se simte pierdut. Dar azi, nu mă las captivat și, clar, am să-i spun, m-am decis: -Tu ești doar un gând ce-a scăpat, ești vultur, dar numai în vis.