Welsh harp Liniștea se-așterne pe un mal de lac în oglinda apei soarele zâmbește, își apleacă fruntea peste un copac si privind minunea parcă-ntinereste. Cerul larg deschide aripile sale prin fereastra zilei razele pătrund, salcia pletoasă tremură a jale între nuferi albi, lebede se-ascund. Se aud în zare gâște-ntârziate sângeră pe ramuri frunze de arțar, s-a umplut văzduhul de înaripate Pe o frunză lată plânge un țânțar. Fluturii regali, se-odihnesc pe-o floare care îi cuprinde cu petale mici, roiuri de albine vin din depărtare, stă pitit sub iarbă puiul de arici. Valuri argintii, se agită-n soare apa-i cristalină, plină de mister, pescărusi de nea vin în ascultare si atrag cu sine îngerii din cer. Farmecul naturii răscoleste firea fulguiesc salcâmii clătinați de vânt, lacul înc-odată gustă nemurirea când coboară cerul, slava, pe pământ. M Horlaci. 30/05/16
sâmbătă, 31 mai 2025