Zădărnicie Ne naștem spre moarte și-o viață fugim vom trăi cât fugim să ajungem departe! Plini de nesațiu, ca zeii-n Olimp, strângem doar spațiu, pierzând prea mult timp! Dumnezeu e tăcut în veșnicia-i divină, frământându-ne-n lut amestecat cu lumină! Doar strângem avere pentru lucruri frumoase dar vom ajunge-n tăcere o grămăjoară de oase! Mai alergăm să primim niscai glorie goală dar vom ajunge să fim biet lut într-o oală! Totu-i vânare de vânt iar viața-i o fugă sfârșită-ntr-o rugă la un cap de mormânt!