E noapte stelele ne zâmbesc de sus înveșmântându-ne și ochii și pașii în raze aurii vântul abia mai pâlpâie ca o flacără în bezna unui tramvai părăsit de multă vreme pe degete clipele au uitat să ni se mai scurgă în clepsidra acesta numită timp doar luna ne mai mângâie ochii cu razele ei calde înveșmântându-ne în atâtea vise ca-n anii copilăriei dinspre miazănoapte de sus stelele ne cheamă cu razele lor blânde șoptindu-ne dulce din loc s-o luăm în zborul de taină spre alte galaxii scăldat în lumină cu pașii de stele eu umblu pe ape discern și șoapte și gânduri și aud în adâncul ființei mele Eu sunt Lumina lumii pe Mine cine mă urmează nu va umbla în întuneric ci va avea lumina vieții căci viața sunt Eu Eu Dumnezeu 26 -10-2015 Mănăștur Cluj
sâmbătă, 31 mai 2025