- Azi mi-a bătut la poartă o secundă, Era brunetă și-avea ochi căprui, Înaltă pentru ușa mea prea scundă, Mi-a spus că nu-i secunda nimănui, A evadat dintr-o clepsidră spartă, Din orologiul unui turn de fier, Când a mizat nisipul tot pe soartă Și-a câștigat un simplu zilier. Azi am primit mesaj de la o clipă Pe care am primit-o-n suflet ieri, M-a întrebat: „Nu ai înc-o aripă Că zborul meu nu duce nicăieri.” - Ce destinaţii poţi visa când drumul Te poartă printre gânduri, obosit, Din rugul care-a ars rămâne scrumul… Noi doi am navigat spre infinit. Îţi mulţumesc! Tu ai crezut în mine, Şi mi-ai împrumutat aripi să zbor, O Phoenix m-am visat, azi, pot susţine În lume numai timpu-i trecător, Scânteia e acolo, în cenuşă, Renaşte doar atunci când crezi în ea, De-am poposit o clipă lângă uşă Dă-mi aripi şi-o să pot, din nou, zbura! Ioan Grigoraș & Liliana Trif Din volumul Ești poezia sufletului meu - Editura Rovimed Publishers Bacău - 2014