Zideşteşe-ţi casa!... Zideşte-ţi casa-n chibzuială Şi temelia-i, cât de-adâncă, S-o sapi, puind-o pe stâncă Şi toate... fă-le-n rânduială Cu planuri şi cu socoteală! Să ai spor mult, l-a ei zidire Să fie trainică,... din piatră, Şi focul, să-i ardă pe vatră Aprins de-a dorului iubire - Văzut la Golgota-n jertfire! Zideşte-ţi casa-n chibzuinţă Şi pune-i piatră lângă piatră, Nu te-angaja cu cei ce latră Şi-atacă tare, a ta credinţă - Prin Domnul, tu, ai biruinţă! Cu cât mai sus, se va înălţa S-ajungi la cota de-nălţime, Cu-atâta vorbele-n mulţime S-or pierde vag şi spulbera Oricâte-ar fi, s-or destrăma! S-or pierde duse ca de vânt Şi-mprăştiate-n patru zări... Astfel s-or stinge prin uitări Cu tot al lor, enorm avânt, Ce start îşi luase pe pământ. Zideşte-ţi casa ta pe stâncă! Şi temelia-i va fi-atunci tare, Şi-oricâte ploi cu-nverşunare De-o vor izbi n-or putea încă Să o dărâme-n valea adâncă. Flavius Laurian Duverna 27 mai 2014
sâmbătă, 31 mai 2025