Ceahlăul e statuia ta... Luceafărul te aștepta De veacuri vechi, mai multe sute, Piscul în creștet, cald, să ți-l sărute. S-a întâlnit adâncul cu înaltul Și nu mai scăpase din piatra țării altul. Fusese noapte în cerul așternut Pîn-ai primit botezul de sărut. Singură luna, sfânta, v-a văzut. Fecioară scumpă de tristeți și jale De peste toate dragostele tale. Ești al pământului tu, Doamne, dintre lunci, Ori ai rămas în cercuri ostatec de atunci?
Similar
