...cu genunchii la gură ca într-o mamă a popoarelor îmi sărut rotula spartă în douăsprezece părți și în rană îmi văd ochii roșii ca inima aruncată pe altar de un gând al rațiunii pure asta-i poezia mea rămășiță-n calendar o poezie a durerilor de atunci și-ți mulțumesc mână că ai trăit până azi ca să poți spune în rânduri durerea inimii jertfite pe un altar al rațiunii pure iluzie nepământeană ori poate...