AMINTIRE DE SALCÂM de Marian Florentin Ursu * În urma noastră zac tăciuni şi pietre smulse din fântâni şi ploi, şi câte punţi am străbătut, câte pustiuri am trecut, în doi! Acum mi-ai pus în calea ta, toată tăcerea dintr-o stea şi spini, magnolii arse cad din nou pe fruntea noastră de ecou şi crini Nici nu mai ştiu de câte ori te-am aşteptat c-un braţ de flori şi vânt, dar paşii tăi de trandafiri, sub praful fostelor iubiri se-ascund, Eu te mai caut uneori printre nămeţii de scrisori şi scrum, dar amintirile rămân în floarea albă de salcâm şi-n fum