Ancestrala

Lacrimam in seara aceasta
Pe frunzele de toamna aramii
Surasul tot mai trist ni se destrama
Ne luam in brate si sfarsim...
Si de departe vin cocorii
Se aude marea ca un plans
Si isi fac cruce trecatorii
Ca sufletul ni le-am distrus
Tu vei fi bine, vei pleca
Vei presara iubire
Intr-o gentuta vei pastra
O amintire, o privire...
De dragul anilor neintorsi
Si a simtirilor depline
Vei cauta-n al tau destin
O viata plina de iubire.
Eu imi voi aminti adesea
De tine...ca un oft tomnatic
O flacara ca un apus
O umbra ce nu s-a mai dus.

Dar clipa noastra ancestrala
Ea va trai pe veci aici
Pe o faleza ca de marmura
Unde nu ne-am oprit din plans...