I-am dat târziu aseară o-ntâlnire, O frumusețe cu chipu-nseninat, O boare ce-a pătruns fără de știre În sufletul meu veșnic înghețat. Când am simțit a ei catifelare, Un voal ce-a îmbrăcat ființa mea, Am fremătat simțind fina savoare, Un câmp de flori de vară îmi părea. O cină romantică, spre seară, În care am servit dulceața ei, A fost de-ajuns ca viața să îmi pară Un cer al nopții sclipind de vii scântei. Săruturi diafane și suave Au fost desertul sufletului meu, Când am atins sublimele octave Ca o soprană ce-nchină unui zeu Un tainic lied, ascunsa rugă sfântă, Pentr-o iubire pierdută în neant, Unde numai speranța se avântă, Făcând din nesfârșitul dor liant. A fost pe loc explozie de viață Atunci când cerul ți-a-ntalnit privirea În zborul nostru înspre dimineață, Când am simțit c-a renăscut iubirea. Căprar Florin
sâmbătă, 31 mai 2025