Ca doi miri într-un ieri!

Pe sub flori de cais
lun-aprinde jăratic,
tu ți-apleci fruntea grea
dezvelind primăveri,
o cunună de flori
ne-nvelește hieratic,
peste lut de tăceri,
ca doi miri,într-un ieri!

Pe sub geamăt de frunze
ne colind-o vioară,
eu torn vinul de mir
în pahare de ger,
strâng iubirea difuză
pe sub pași lini,de ceară,
două umbre dansând,
ca doi miri,într-un ieri!

Pe sub coarne de ger
hoinărea o visare,
luna-ncet croșeta
pe sub noi primăveri,
pe nisipul din vise-ți
scuturam dor de floare,
rădăcină-ți eram,
ca doi miri,într-un ieri!
Autor Doina Bezea