dragostea e doar un gest prin care trece liniştea înspre libertatea de a iubi şi a fi iubit cândva şi tata a iubit ştiu bine asta îmi plăcea să mă prefac că dorm şi liniştea cobora peste patul meu ca o umbrelă era cald în acea oră târzie consumam vise (simţeam fiecare parte din mine) îmi lipeam obrazul de lumina lămpii şi-l vedeam pe tata tolănit pe fericire între mine şi el doar o tăcere şi câteva respiraţii dizolvau întunericul proptit de geam curiozitatea mi se plimba prin vene ca un marfar greu şi cu jumătate de ochi încercam să ţin timpul în loc la urma urmei orice suferinţă e o clipă dintr-un infinit ori o iluzie în care oamenii se retrag ca într-un templu
sâmbătă, 31 mai 2025