Carmen Patriae Despre ţară azi nu mai cântă nimeni pana poeţilor a încremenit în aşteptare precum frunza bolnavă prin aerul trufaş şi sordid al iernii. Ici, colo, arborii cad pe furiş iar apele îşi fac de cap şi nu mai încap în maluri secerând câmpul cu prispa caselor îndoliate. Mă gândesc că e timpul să scriu un imn care să împrăştie greierii prin iarba amară obosită abia surâzândă a sufletului. Carmen Patriae! Poeţii sunt chemaţi la datorie şi aprind focuri sub platoşa ruginită când se întorc din week-end iar câmpul geme sub povara sutelor, miilor de rime nerostite nenăscute.
sâmbătă, 31 mai 2025