Alergăm către un timp ce ne cuprinde Venind de nicicând, de niciunde, Navigăm printre site-uri şi umbre Către zile tăcute şi sumbre. Trăim într-o lume nebună Unde rutina devine stăpână. Dăm din coate prin marile aglomeraţii, Ne-mpingem şi ne răstim unii la alţii, Ne călcăm în picioare să ne urcăm în tramvaie Şi aşa, tot mai des, ne facem viaţa greoaie. Ne avântăm în bolizi pe autostradă, Renunţăm la tot ce e sfânt, Uităm că suntem doar secundă Şi trecem nepăsători pe pământ. Ne amăgim cu clipe de feerie Ce trec peste noi ca un vânt Şi uităm să dăruim bucurie Celor ce-au fost, celor ce sunt. Uităm de prieteni şi chiar de duşmani În goana nebună după averi, după bani Şi pierdem odată cu-acestea dragoste, iubire şi ani.
miercuri, 16 iulie 2025