tu nici nu ştii că îţi mângâi urmele din zăpadă pe cele din nisipul fierbinte că fiecare floare de măr pe care vântul ţi-o aşează prin păr o adun şi-o păstrez la mine în suflet doar alergi nici nu ţi-ai cumparat bilet pentru marea călătorie spre pierzanie te-ai aşezat la geamul tristeţii şi aştepţi resemnată sfârşitul ar trebui doar să te întorci să asculţi un minut ţipătul din inima ta să priveşti o secundă trecutul eu sunt încă acolo nu mai am lacrimi dar mai pot să cred în minuni