Atât de mult mă bucur Că nu mai sunt băţos Şi-am reuşit să scutur Din mine Ce este de prisos. La bani mărunţi Nu iau Pe nimeni Fără rost, Sunt eu de vină, Zău, Cǎ avem zile De post? Exist acum Întâmplător, Cât devenirea e în veac, De ea nu scap Uşor Oricât aş căuta Un leac.