Ce fără margini încântare ce cântec fără de-nceput ce taină revărsată-n mare femeia porneşte c-un sărut Ce cântec fără de-nceput femeia-ncepe cu sfârşitul dar niciodată n-am s-o uit femeia-i pâinea şi cuţitul Femeia-ncepe cu sfârşitul ce taină revărsată-n mare cu răsăritul şi-asfinţitul e cea mai pură întâmplare Ce cântec fără de-nceput ce rai de unde-ai re-născut Costel Zăgan , Cezeisme II