De n-ar fi fost Golgota şi sângele ce-a curs Pe lemnul de blestem din rana lui Isus, De n-ar fi fost mormântul care e gol acum... N-am ştii ce-i Bucuria Iertarii,nicidecum! De n-ar fi fost Iubirea ce-n Slava ei, ne-a dus Purtând cununi de spini pe fruntea lui Isus, De n-ar fi fost locaşul din ceruri, pregătit, N-am ştii ce e Iubirea.. ce-n taină, s-a jertfit! M-aplec naintea Ta Parinte...Sfinte Tată, Şi-Ţi spun prin lacrimi mii: "Mai iartă-mă odată.. Că Te-am lovit pe cruce şi spini am pregătit Când Tu prin Fiul Tău erai batjocorit... Stăteam în noaptea neagră.. atunci nu cunoşteam Ce preţ ţi s-a cerut prin lume, când umblam... Ai suferit pe crucea de groază şi blestem Purtând păcatul meu.. şi-l lumii-ntregi, pe lemn... Şi-atâţia ani s-au dus de când viaţa ţi-ai dat Trecând pe la Golgota, din morţi ai înviat! ŞI-ai căutat Părinte, oiţele pierdute Ce n-au avut pe nimeni în lume să le-ajute... Dar m-ai găsit pierdut.. zdrobit de-al meu păcat Şi plin întinăciune.. De-acolo m-ai luat, Mi-ai arătat mormântul care e gol în veci... Şi mi-ai şoptit Cuvântul: "De-acum să nu mai pleci, De la piciorul Crucii! Să stai în aşteptare Chiar de e noapte.. zi, căci Mirele apare.. El va veni cu Sfinţii să-şi ia a Lui Mireasă... Să stai în aşteptare pân te va duce-Acasă... Când barca prin furtună o porţi fără să ştii Pe unde e limanul cel Sfânt de bucurii. Când spinii te-ncolţesc şi nu mai vezi scăpare Iar rana ta din suflet atât de mult te doare, Şi de nu-mi auzi Glasul şi crezi că tac pe cale, Când şovăielnic, pasul îţi merge pe cărare, Să ştii.. te cunosc bine şi sunt mereu cu tine.. Te port pe Braţul Meu, copile.. să ştii bine!" De n-ar fi fost Golgota.. O, unde azi aş fi? Iubire ca a Ta, o, unde aş găsi? N-aş auzi nici Glasul şi nici Chemarea Sfântă Când va suna Trâmbiţa: "Veniţi copii la Nuntă!" Eu stau privind la Cruce.. o, cât îmi e de dor S-ajung în Ţara unde, nu este nici un nor Şi inima şi viaţa azi ţi le dăruiesc Şi-ţi spun prin lacrimi, Doamne: "Te-aştept şi te iubesc!"