Dimineața umbrele par clape e dimineață e seară e dimineață e seară e dimineață iară Degete calde trec peste umbre ca peste clape, sunetele se ivesc, zâmbesc și se rostogolesc cu respirația suspendată, apoi alunecă lin îndreaptând cutele liniștii. Norii fug și lasă senin pe cer, pe fruntea paginii... Nimicul e tot mai aproape. Creionul cade stingher, ecoul îmi rotunjește gardurile inimii. Nu te mai rănești când pleci, când vii... Trăiesc, iubesc, ca o adiere de vânt, ca o atingere de clape, o simfonie a umbrelor întinse pe pământ, peste pleoape... Surâzând, Tristețea fidelă scoate nasul de sub umbrelă și-mi alungă emoția rebelă.
sâmbătă, 31 mai 2025