Dorință Aş vrea să mă petrec într-o carte cu poeme cu mâinile pline de frunze şi gene. Timpul ... să-l cioplesc într-un lut colorat de un viscol aproape-nserat a cărui mărginire e o poartă deschisă prin care trec visele pentru iernat. Pe stradă durerile din flori strigăte să le fac pentru statui.