E prea târziu

E prea târziu…copacii mă cerşesc la colţ de stradă,
Sunt lorzi fără averi, tu nu ai cum să-i crezi,
Eu le-am simţit doar umbra lăsată ȋn zăpadă,
Desculţă ȋndoială-n pantofi cu tocuri verzi,

E prea târziu …ninsorile s-au agăţat de ramuri,
Se fâstâcesc timide ȋn ochiuri reci de geamuri,
Se strâmbă ȋnspre mine, culori – marionete,
Iubitul meu…e prea târziu şi nu-mi mai este sete,

E prea târziu, iubite…sunt ȋnsămi iarna ta,
Tu ai ȋnchis fereastra, rupând copacii goi
Şi cuie frânte-n stele se-nfig ȋn tâmpla mea,
Acolo unde plângem, ca proştii, amândoi....