M-am împărţit în rânduri efemere Scrise,cândva,la ceas din noapte, Cuvântul trist mi-e singura avere Când orologiul miezul nopţii bate. Am răsfoit iubiri din alte veacuri Pe care harpa le-acompania sublim, Iar pe hârtie-am recreat turniruri Şi te-am iubit profund şi legitim. Ai fost eroul din povestea-n care Ningea din cer cu stele de argint Topite apoi în strânsa-mbrăţişare La un altar al visurilor care mint. Am renunţat să mai hrănesc iluzii Te du în dangăt de clopot ruginit Ce cântă epitaful trist al iernii În care am crezut că te-am iubit. 09.05.2015.